1.1 Definti Clauza Penala. Cp e o prevedere contractuala princare partile anticipat evalueaza prejud stipulind ca debitprul in cazul neexec oblig urmeaza sa remita creditorlui o suma de bani sau un alt bun.) Clauza penală constituie unul din cele mai frecvent întîlnite mijloace de garantare a executării obligaţiilor. După cum rezultă din definiţia dată în alin.1 al acestui articol, clauza penală constituie o evaluare convenţională şi prealabilă a eventualelor prejudicii pe care debitorul va fi obligat să le plătească în cazul neexecutării prestaţiei la care s-a îndatorat. Ea poate fi stipulată fie în contractul ce dă naştere raportului obligaţional, fie într-o convenţie ulterioară încheiată înainte de momentul în care intervine neexecutarea prestaţiilor datorate de debitor. Condiţiile de fond ale clauzei penale sînt aceleaşi ca şi ale contractului principal la care se referă, ţinîndu-se însă seama şi de caracterul ei accesoriu, de vreme ce validitatea obligaţiei principale constituie o condiţie esenţială pentru existenţa clauzei penale. Dacă obligaţia principală este nulă ori se stinge, atunci şi clauza penală va fi nulă ori se va stinge. Nulitatea clauzei penale nu duce la nulitatea obligaţiei principale.
1.2 Analizati continutul clauzei penale.. Continutul CP este in mod usual o suma de bani determinata sau determinabila numiate penalitate.) Obiectul clauzei penale îl formează o sumă de bani determinată fie global, fie procentual, în raport cu valoarea obiectului contractului la care se referă. Se consideră că clauza penală este stabilită în mărime fixă, cînd contractul prevede o anumită sumă de bani (de exemplu, 1000 lei) pe care debitorul este obligat s-o plătească creditorului în cazul în care nu-şi execută obligaţia asumată. Cea de-a doua modalitate de stabilire a clauzei penale, se face prin stipularea unei cote procentuale din valoarea totală a obligaţiei sau doar a părţii neexecutate. Spre exemplu, în cazul în care antreprenorul execută lucrarea de o calitate inferioară celei convenite, va fi ţinut să achite o clauză penală în mărime de 20 % din valoarea contractului. Pentru cazurile în care obligaţia se execută cu întîrziere, plata clauzei penale se stabileşte în dependenţă de perioada de întîrziere. Spre exemplu, în cazul în care vînzătorul nu transmite cumpărătorului bunul în termenul stabilit de contract, va achita o penalitate de 0,1 % din valoarea bunului, pentru fiecare zi de întîrziere.
|
|
|
Elementele-1este o prevedere contractuala,2-prin Cp partile evalueaza anticipat prejud cauzat prin neexecutare.3-CP este o garantie personala-nu confera creditorului anumite drepturi preferentiale in raport cu alti creditori ai aceluiasi debitor,dar totodata nui confera acestuia nici dr de a urmari bunul sau suma prevazuta in contract in calitate de CP indiferent de faptul la cine s-ar afla.
1.3 Evidentiati particularitatile CP Inclusive,alternative si exclusive. O primă regulă cu caracter general, acordă creditorului dreptul de a pretinde repararea prejudiciului în partea neacoperită prin clauza penală (clauza penală inclusivă). Această regulă se justifică prin faptul că partea vinovată de neexecutarea obligaţiei este ţinută să repare prejudiciul nu numai în cazul în care obligaţia este garantată prin clauză penală, dar chiar şi în cazul în care aceasta n-ar fi fost garantată. Pentru a obţine repararea prejudiciului în partea neacoperită prin clauza penală, creditorul va trebui să dovedească toate elementele răspunderii contractuale şi, în primul rînd, existenţa şi întinderea prejudiciului a cărui reparare o pretinde. Numai în aşa fel se va putea de stabilit dacă prejudiciul întrece valoarea clauzei penale şi respectiv suma cu care se depăşeşte clauza penală.
Prin derogare de la regula generală susmenţionată, în cazurile prevăzute de lege sau contract, creditorul poate cere sau despăgubiri, sau penalitate (clauză penală alternativă), poate cere repararea prejudiciului peste penalitate (clauză penală punitivă) sau poate cere doar penalitate (clauză penală exclusivă). Este de remarcat faptul că, în toate cazurile în care creditorul va cere plata despăgubirilor, el va fi ţinut să probeze, după regula generală, existenţa şi întinderea prejudiciului, iar în cazul în care va cere plata clauzei penale, va fi ţinut să dovedească numai existenţa obligaţiei contractuale şi faptul că aceasta nu a fost executată, fiind astfel scutit de sarcina de a proba mărimea prejudiciului, deoarece prejudiciul a fost evaluat cu anticipaţie încă la momentul încheierii contractului.
