Fotografia se utilizează practic la efectuarea tuturor acţiunilor de urmărire penală. Regimul procesual şi tactica criminalistică, scopul acţiunilor efectuate, determină particularităţile metodelor şi procedeelor de fotografiere. În procesul de cercetare a locului faptei, este necesar a fixa vederea generală a stărilor de fapt, a locului infracţiunii, a obiectelor şi urmelor descoperite, legate cauzal cu fapta cercetată.
În astfel de cazuri, o complexitate sporită prezintă fotografia de detaliu a unor obiecte şi urme, care trebuie să fie destul de clare, fiind recunoscute după fotografie. Acest lucru poate fi realizat prin senzibilizarea contrastului caracteristicilor obiectelor fotografiate. Exemplu: urmele de mîini invizibile sau slab vizibile se tratează cu prafuri dactiloscopice.
Cadavrul se fotografiază la locul descoperirii acestuia din 3 puncte, şi anume din părţile laterale şi din sus. Este important să fixăm întîi de toate poziţia şi aspectul general al cadavrului. În cazul descoperirii unui cadavru dezmembrat, fiecare din părţile lui se fotografiază la locul descoperirii acestuia.
În cazul exhumării cadavrului, se fotografiază succesiv imaginea generală a mormîntului, sicriul în mormînt şi extras din mormînt, precum şi cadavrul după deschiderea capacului sicriului. În cazul examinării medicale a persoanelor, fotografia urmăreşte scopul de a fixa pe corpul victimei urmele infracţiunii şi semnalmentele ei particulare.
În acest caz, este important a respecta normele etice. Este indmisibilă fotografierea corpului dezgolit, fiind fixate doar unele părţi ale acestuia. Fotografierea în cazul percheziţiei, se realizează în scopul fixării stărilor de fapt a procesului şi rezultatelor acestor acţiuni de urmărire penală. Este obligatoriu să fie fixate obiectele care nu pot fi păstrate la dosarul penal.
La prezentarea spre recunoaştere, fotografia urmăreşte scopul de a fixa în mod ilustrativ, obiectele ce urmează a fi recunoscute, cum ar fi: persoanele, animale, obiecte, etc., precum şi procesul şi rezultatele acestei acţiuni de urmărire penală.
Obiectele recunoaşterii se fotografiază mai întîi de toate împreună, iar apoi obiectul recunoscut se fixează aparte, după regulile fotografierii în detaliu sau cu respectarea regulilor fotografiei semnalmentelor.
Fotografierea în cadrul experimentului, are la fel, scopul de a imagina etapele importante acestui proces, precum şi rezultatele obţinute. Fotografiile obţinute se sistematizează, conform etapelor desfăşurării actelor de urmărire şi a experimentelor efectuate.
Fotografia la verificarea declaraţiilor la faţa locului se realizează în scopul fixării rutei mişcării participanţilor la această acţiune de urmărire penală, participanţi a căror depoziţie de verifică. Pe parcursul mişcării, de regulă, se aplică fotografia schiţă.
Fotografiile ce reflectă procesul şi rezultatele acţiunilor de urmărire penală, se perfectează în formă de tabele, care sunt anexate la procesul verbal. Acestea sunt pregătite de către persoana care a efectut fotografierea, cu respectarea următoarelor reguli generale:
1. Fotografiile în foto-tabele, se plasează în ordinea ce corespunde succesiunii descrierii obiectelor şi faptelor în procesul verbal;
2. Fotografiile trebuie enumerate uniform şi consecutiv;
3. Inscripţiile de rigoare sub fotografii, trebuie să exprime conţinutul lor, concretizînd obiectul şi locul fotografierii;
4. Între fotografiile foto-tabelului, trebuie să existe o legătură logică reciprocă. Fiecare fotografie se certifică cu impresiunea de ştampilă în aşa mod ca o parte a imaginii impresiunii de ştampilă să fie pe formularul tabelului, iar alta, pe fotografie.
|
|
|
