4.2. Efectul stingerii dreptului de uzufruct (att.423). La stingerea dreptului de uzufruct, uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar, în starea corespunzătoare, bunurile pe care le deţine în virtutea dreptului de uzufruct. Prin stingerea dreptului de uzufruct trebuie să înceteze orice folosinţă a bunului, acesta revenind în posesiunea proprietarului. Fructele naturale neculese la sfârşitul perioadei de uzufruct sunt ale nudului proprietar dacă actul de constituire nu prevede altfel. Fructele civile (dobânda, dividendele, arenda şi chiria) se percep zi de zi, suma calculată până la data stingerii fiind a uzufructuarului, iar de la data stingerii, a nudului proprietar.
Restituirea bunului nu are loc când uzufructul se stinge prin consolidare şi nici în cazul pieirii sau distrugerii totale a bunului. Dacă bunul piere ori se deteriorează din culpa uzufructuarului, acesta este obligat să despăgubească proprietarul Dacă bunul piere în caz fortuit, uzufructuarul nu este ţinut la despăgubiri. In doctrina juridică se menţionează că incendiul nu este considerat cast fortuit prin el însuşi: de aceea, pentru a fi scutit de restituire în caz de distrugere a lucrului prin incendiu, uzufructuarul va trebui să stabilească nu numai faptul incidentului, ceea ce este foarte uşor, dar şi faptul că incendiul nu se datorează neglijenţei sau culpei sale, ceea ce este mai greu de stabilit. De aici, pentru uzufructuar. utilitatea de a asigura lucrul spre a fi la adăpost de daune-interese în cazul când nu ar reuşi să stabilească neresponsabilitatea. important să menţionăm că imposibilitatea de restituire nu se prezumă în cazul în care obiectul uzufructului este un bun consumptibil. Uzufructuarul poate dispune de bunurile consumptibile, însă cu obligaţia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate, cantitate şi valoare. Numai în cazul în care, la data stingerii uzufructului, este imposibil a restitui bunurile, se va restitui contravaloarea lor.
Uzufructuarul are obligaţia de a restitui bunurile nudului proprietar in starea corespunzătoare (art.423). In cazul în care bunurile se uzeaza, ca urmare a utilizării lor, uzufructuarul este obligat să le restituie în starea in care se află la data stingerii uzufructului (art.409) cu condiţia că s-a folosit de ele ca un bun proprietar. Aceste dispoziţii se aplică faţă de toate bunurile corporale, deoarece, în principiu, ele se uzează prin utilizare. Dacă se constata că uzura sau degradarea bunurilor se datorează neglijenţei uzufructuarului, acesta va fi ţinut la plata despăgubirilor. Constatarea stării corespunzătoare a bunului la momentul restituirii trebuie să se facă în temeiul actului de inventariere a bunurilor mobile întocmit la momentul predării bunului sau, în cazul imobilelor, ai-actului de constatare a stării bunului.
In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemnează în registrul bunurilor imobile. In legătură cu acest fapt, actul de constatare a stingeri dreptului de uzufruct (certificatul de deces, extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, actul prin care uzufructuarul a renunţat la dreptul său, contractul de stingere a uzufructului, hotărârea instanţei etc.) va fi prezentat oficiului cadastral teritorial.
Pornind de la dispoziţiile art.412 alin. (6), în cazul stingerii uzufructului, nudul proprietar va fi obligat să compenseze uzufructuarului cheltuielile de reparaţie capitală pe care acesta le-a suportat. Rezultă că atunci când obiectul uzufructului se restituie într-o stare mai bună decât cea indicata, nudul proprietar este obligat să restituie valoarea îmbunătăţirilor.
